Sapte temple egiptene de neratat

Egiptul antic. Numele Egipt isi are originea in latinul Aegyptus, derivat din cuvantul grecesc antic Αἴγύπτος (aiguptos), la randu-i derivand din antica fraza egipteana ḥwt-k3-ptḥ (Hut ka Ptah), numele unui templu al zeului Ptah la Memphis. Iar daca am aprofunda putin, asocierea termenilor antic si Egipt ar putea trece drept pleonasm, Egiptul insemnand, prin numele sau, antichitate.

Dupa cum o arata si istoria numelui sau, cultura spirituala a Egiptului are la baza constructia de temple inca din cele mai stravechi timpuri. Dorinta oamenilor din Egiptul antic de a venera un anume zeu sau mai multe zeitati ori de a celebra un conducator, a nascut temple. Uneori, constructia unui templu atingea ambele scopuri, iar daca era construit si in cinstea unui conducator, acest lucru se intampla in timpul domniei sale. Templele nu erau considerate doar simple constructii, ci erau vazute drept casele celor carora le erau inchinate, devenind astfel si un loc de rugaciune zilnica si de ritualuri, un loc unde se aduceau ofrande si unde se puteau tine sarbatorile.

Constructia templelor urmarea un plan bine definit, iar o trasatura esentiala pe care arhitectura a numeroase temple egiptene o poarta este simetria. La nivel de expresie, toate templele erau decorate cu diverse hieroglife si basoreliefuri sculptate, uneori insotite si de culori alese pe baza importantei pe care acestea o aveau in cultura egipteana. Desi timpul a mai sters din culorile initiale, prezenta hieroglifelor se face inca simtita, pastrand o aparenta a pigmentilor originali.

Existenta unor asemenea locuri nu ar fi ridicata la adevarata sa valoarea daca nu ne-ar da si posibilitatea de a le vizita. Este bine stiut ca templele reprezinta obiective turistice de mare atractie, astfel ca pentru a le vizita, trebuie achitata o taxa de vizitare in cazul majoritatii dintre ele, fiind destul de dificil sa gasim un templu a carui vizitare nu presupune plata unei taxe. Pentru a evita fluxul mare de vizitatori, va recomandam sa va orientati catre orele de incepere (primele ore ale diminetii) sau de terminare (orele serii) a programului de vizitare. Pentru cei interesati, pe langa taxa de intrare, vizita anumitor temple cum ar fi Abu Simbel, presupune si plata unui bilet pentru fotografiere si material video, pe care trebuie sa-l prezentati personalului obiectivului, la cererea acestuia, in momentul in care folositi telefonul sau camera video. Pana aici, vizitarea templelor nu pare un lucru dificil, insa, sa alegeti ce temple sa vizitati, va poate pune in dificultate. Iar aici intervenim noi si va oferim o lista cu cele mai tari 7 temple egiptene, lista ce include si detalii despre cum sa le vizitati.

O vizita la templul Abu Simbel va ofera de fapt o vizita la doua temple intr-o singura calatorie. O constructie de familie, sa zicem, in care unul din temple, cel mare, este dedicat faraonului Ramses al-II-lea, a carui domnie a avut loc intre 1279-1213 i.H., iar cel de-al doilea templu, cel mic, fiind dedicat sotiei acestuia, regina Nefertari in acea perioada. Constructia templelor pereche, realizata in secolul 13 i.H., a cunoscut o transformare datorata conditiilor de clima. Situate initial pe malul vestic al Nilului, acestea au fost relocate pentru a lasa loc constructiei Barajului Aswan, menit sa regleze debitul apelor in urma cresterii nivelului acestora in anii 1960. Astazi, acestea se pot vizita in satul Abu Simbel, aflat la o distanta de trei ore de Aswan.

Aparent, drumul spre intrarea in templu, aflat pe partea opusa a constructiei, nu infatiseaza altceva decat nisip si praf, pe fondul privelistii indepartate a Lacului Nasser. Cu toate acestea, nimic din ce urmeaza sa descoperim la aceasta constructie nu a fost ales la intamplare. Veti ramane fara cuvinte imediat dupa ce veti trece de ultimul colt al constructiei si va veti afla in fata celor doua temple gigantice sculptate in roca.

La intrarea in templul dedicat lui Ramses al-II-lea troneaza, de-o parte si de alta, patru statui imense infatisand patru faraoni ce stau asezati. Ca intr-o ordine ierarhica, la picioarele statuilor sunt reprezentate figurile din familia lui Ramses: mama, sotie si copii. Importanta si pozitia in varful ierarhiei a faraonului Ramses este redata si prin diferenta dintre dimensiunile statuilor faraonilor si cele ale incaperilor din interiorul templului, care sunt mai mici pe masura patrunderii in sanctuar. Elementele templului, precum cele opt statui inalte ale lui Ramses aflate in prima sala al templului si invelite in aceleasi panze ca cele ale zeului egiptean al vietii de apoi, Osiris, au scopul de a reda eternitatea si puterea infinita a fiintei umane careia i-a fost dedicat. Astfel, prin hieroglife si basoreliefuri se redau imagini ale victoriilor in luptele cu dusmanii pentru a simboliza puterea faraonului. Cultura spirituala a egiptenilor este foarte populata de zeitati, motiv pentru care un templu poate fi dedicat si poate gazdui celebrarea a mai multor zei, la fel cum si templul lui Ramses al-II-lea contine imagini ce ii reprezinta pe zeii Ra, Amun si Ptah. Interiorul templului adaposteste patru statui ce stau asezate, trei infatisandu-i pe zeii de mai sus si una pe Ramses al-II-lea.

Figura feminina a constructiei ni se arata la aproximativ 90 de metri, unde se afla templul dedicat reginei Nefertari, dar si zeitei cerului, Hathor. La exterior putem vedea un tablou de familie complet format din sase statui reprezentate in picioare, din care patru il infatiseaza pe Ramses, iar doua pe Nefertari, intre care sunt redate, prin statui mai mici, figurile copiilor. Din nou, imaginea grandioasa a faraonului este sustinuta prin dimensiunile reduse ale interiorului templului dedicat perechii sale, care este similar cu primul dar realizat la scara mai mica. Nimic din statuile masive din primul templu, doar imagini cu chipul zeitei Harthor sculptate pe fiecare coloana. Imaginile din interiorul templului vorbesc despre ritualurile celor doi, Nefertari si Ramses, de a aduce ofrande zeilor, si de incoronarea lui reginei de catre zeite si de imbracarea sa in panze. 

Urmatorul templu la care ne-am oprit este Templul lui Hatshepsut, pe care il gasim situat sub stancile calcaroase din complexul de temple mortuare Deir el-Bahari, el insusi fiind un templu mortuar. Acest templu este o combinatie interesanta intre stilul traditional egiptean caracterizat prin constructia curtilor interioare si a partii din interiorul templului, si aspectul exterior neobisnuit al templului decorat cu picturi cu caracter modern, inspirat tocmai de caracterul persoanei careia ii este dedicat. Hatshepsut este al doilea faraon recunoscut de sex feminin din secolul 13 i.H., a carui domnie a fost si cea mai lunga, intinzandu-se pe o perioada de aproape 20 de ani. Vizitand acest templu, avem ocazia sa ne apropiem mai mult de viata celei care a adus in istoria Egiptului una din cele mai de succes domnii, o perioada de pace in care comertul a prins viata si si-au facut loc numeroase constructii semnificative. Drumul sau catre domnie a inceput ca regina regenta in urma decesului regelui, sotului sau, urmand sa detina tronul pana la varsta de incoronare a fiului sau vitreg. Dar drumul sau ca regina nu s-a incheiat in momentul in care fiul sau a ajuns la tron, continuand sa domneasca alaturi de el si asumandu-si rolul de faraon, lucru care a determinat-o sa domneasca in stilul unui barbat, obtinand astfel recunoasterea totala a autoritatii unui faraon. Ca femeie nu i se putea acorda puterea maxima motiv pentru care a cerut ca inclusiv imaginile ce o reprezentau sa o infatiseze intr-o postura barbateasca.

Recunoasterea si exprimarea puterii sale se dovedeste si in faptul ca acest templu maret a fost ridicat in timpul domniei sale, iar locul in care a fost construit este considerat a fi ales de insasi regina, un loc langa Valea Regilor si templul mortuar al lui Mentuhotep al-II-lea. Cele trei niveluri de coloane ale structurii templului sunt decorate cu basoreliefuri ce reprezinta imagini din timpul perioadei sale de monarh, iar interiorul templului gazduieste altare ridicate in numele zeilor Amun, Hathor, Anubis si Ra. O vizita la acest templu va poate aduce in fata ochilor hieroglife si basoreliefuri ce si-au pastrat din aspectul si culorile originale. Chiar daca statuile reprezentand-o pe Hatshepsut imbracata ca un faraon de sex masculin au fost construite la nivelul cel mai inalt al templului, acestea au fost distruse, dupa moartea reginei, impreuna cu alte monumente dedicate ei, fiind abandonate la baza templului, din dorinta fiul sau vitreg, Thutmose al III-lea, de a sterge tot ce avea legatura cu domnia reginei. 

Pentru doritorii de excursii pe apa si nu numai, o destinatie de pe lista templelor egiptene este Templul Philae. Drumul pana la complexul de temple implica o calatorie scurta cu vaporul, acesta fiind situat pe o insula mica de pe fluviul Nil, insula Agilkia. Totusi, complexul poarta numele insulei Philae, unde a fost initial construit. Insa, din cauza cresterii nivelului apei care a inghitit insula, complexul a fost repozitionat pe insula Agilkia, unde se afla si in prezent. Construit in secolul 17 i.H., complexul de temple este dedicat zeitei Isis, zeita armoniei familiale, iar in cadrul sau a mai fost ridicat un templu in cinstea zeitei Hathor, zeita cerului.

Portalul sub forma de poarta si inalt de peste 7.5 m ce intampina vizitatorii este decorat cu basoreliefuri sculptate reprezentand zeii egipteni, si este acompaniat de trei cai de acces, dintre care una ne conduce catre curtea interioara principala, iar doua, situate de-o parte si de alta a primei cai de acces, catre incaperile mici ale templului. In curtea interioara suntem inconjurati de coloane dispuse pe ambele parti ale acesteia si regasim inca un portal prin care ajungem in partea dinauntrul templului si in sanctuar. La exterior, in partea vestica a curtii interioare se afla mammisi, capela asociata cu nasterea unui zeu, dedicata nasterii lui Horus. Este o constructie inchinata ambelor zeitati, Isis, mama lui Horus, si lui Hathor, de asemenea zeita a fertilitatii in cultura egipteana.

Modernitatea intrevazuta in cazului templului lui Hatshepsut, este mai evidenta acum in cazul Templului din Luxor, acesta situandu-se pe teritoriul orasului Luxor, unul dintre cele mai moderne orase egiptene. Numerosi faraoni au contribuit la ridicarea acestui templu in secolul 13 i.H., iar numele sau egiptean ipet resyt, in traducere „sanctuarul sudic”, este justificat ca provenind de la pozitionarea sa in partea sudica a tarii.

Intrarea in lumea Templului din Luxor se face printr-o alee dominata de statui reprezentand sfincsi, alee ce ne conduce spre intrarea propriu-zisa in templu. Aici, vizitatorul este intampinat de cinci statui ale faraonului Ramses al-II-lea, doua statui cu acesta stand asezat si trei cu el stand in picioare. Dintre cele doua obeliscuri aflate in fata statuilor, doar pe unul il mai putem descoperi aici, cel de-al doilea aflandu-se in Franta, la Paris. Statuile lui Ramses fac trecerea catre Marea Curte a lui Ramses al-II-lea, dominata de doua randuri de coloane ce-l reprezinta pe faraon inchinandu-se zeilor. Curtea interioara ne aduce in fata ochilor si pe fii lui Ramses reprezentati prin statuile ridicate aici, dar si altarul ridicat de Hatshepshut a carui istorie a fost continuata de catre fiul vitreg al acesteia, Thutmose al-IIIl-ea.

Inaintam catre o alee lunga strajuita de coloane inalte de peste 50 de metri si construite sub forma de flori deschise, dispuse in linie, ce formeaza Colonada lui Amenhotep al-III-lea si care fac intrarea spre Curtea lui Amenhotep al-III-lea. Aici, in curtea mare, ne aflam in ultimul spatiu in aer liber al templului, urmand sa pasim catre incaperile interioare, un mare punct de atractie

seara, cand cele patru randuri de coloane sunt luminate, iar vizitatorul este teleportat intr-o lume misterioasa, devenind martorul unui adevarat spectacol.

Trebuie precizat ca aspectul aerisit al templului nu a caracterizat dintotdeauna constructia, in epoca sa de glorie aceasta fiind inconjurata de ziduri care au fost indepartate si refolosite pentru constructia unor structuri noi. Singurele incaperi ai caror pereti au ramas intacti sunt incaperile principale, acestea avand chiar si tavan. Ele formeaza interiorul templului ce gazduieste altarele inchinate lui Amun, capela asociata si decorata cu imagini de la nasterea lui Amenhotep al-III-lea, precum si sanctuarul intern. Regasim si urme ale civilizatiei romane prin imaginile de pe peretii unei incaperi pictate ce ilustreaza scene din viata romanilor, dar si ale trecerii lui Alexandru cel Mare indicata de altarul construit de acesta, ilustrandu-l in rol de faraon.

In calatoria noastra spre templele egiptene, nu il putem rata pe cel considerat a fi cel mai mare complex de temple din Egipt dar si din lume. Karnak este complexul de temple inchinat unui grup de trei zei, Amun, Mut si Khonsu. Acestia formau Triada Thebiana si erau foarte cunoscuti in orasul stravechi Thebes, devenit ruine pe teritoriul orasului Luxor. Structurile timpurii ale orasului au aparut acum patru milioane de ani, cifra ajustata de-a lungul timpului de diferitii conducatori.

Cum ne-am obisnuit, la sosirea la templu, vizitatorul este initial purtat pe o alee cu statui, de data aceasta reprezentand corpuri de berbeci, multe dintre capetele acestora deteriorandu-se in timp. Dupa aceasta alee, se ajunge la primul pilon, de unde, vizitatorul poate dedica ore intregi explorarii partilor complexului deschise spre vizitare. Un prim punct de atractie este sala mare, care se intinde pe o arie de aproape 5.000 de metri patrati si care ne ofera privelistea a 100 de coloane inalte de aproximativ 12 metri. Dintre cele 100 de coloane, doisprezece coloane, a caror inaltime este de ori mai mare, troneaza deasupra celorlalte in asa fel incat patrunderea luminii naturale si a aerului sa fie posibila. Basoreliefurile sculptate infatisandu-i pe conducatorii Seti si Ramses al-II-lea in luptele lor victorioase, indica faptul ca aceasta parte a complexului este dedicata acestora. Un element inedit si interesant la Karnak este prezenta lacului sacru aflat in interiorul complexului, a carui existenta este de asemenea strans legata de o zeitate, si anume zeita-mama Mut, Nilul fiind sursa de apa cu care se umple acest lac.

Atentia asupra imaginii lui zeului Horus ne-a mai fost atrasa prin calatoria la Templul Philae. Insa acum avem ocazia sa il cunoastem si prin templul dedicat acestuia, dupa cum o spune si denumirea sa, Templul lui Horus. Cunoscut si sub numele de Templul Edfu, acesta ni-l infatiseaza pe Horus sub forma unui cap de soim, iar intalnirea cu zeul are loc inca de la intrarea in templu, unde un prim pilon este strajuit de doua statui din granit ce-l reprezinta pe Horus printr-un corp intreg de soim. Trecand de aceste statui, drumul ne poarta catre o sala acoperita dominata, in mod specific, de o serie de coloane. Daca ne indreptam privirea in sus, vom descoperi doua lucruri interesante despre acest loc. Portiunile tavanului si de la capetele coloanelor inchise la culoare ne dau indicii, in teoria egiptologilor, despre soldatii care au locuit in interiorul templului si care obisnuiau sa faca focul pentru a gati si a se incalzi. De asemenea, vom putea admira urme clare de hieroglife aflate in partea de sus a coloanelor si pe tavan, ale caror culori originale, desi estompate, se pot inca distinge. Trecand de aceasta incapere, ajungem intr-o sala mare descoperita, dominata de un alt pilon, acompaniat in prezent doar de o singura statuie de granit infatisand un soim. In interiorul templului se afla sanctuarul ce gazduieste un altar care, in trecut, era animat de prezenta unei statui de-ale lui Horus, in prezent, aceasta putand fi vazuta in muzeul Louvre, din Paris. Barca, o reproducere a barcii originale, ne indica modul in care statuia lui Horus era transportata din si in interiorul templului cu ocazia momentelor de sarbatoare.

Ultimul dar nu cel din urma, Templul lui Kom Ombo este reprezentativ prin unicitatea sa in peisajul templelor egiptene care sunt inchinate, in mod obisnuit, mai multor zeitati. Templul lui Kom Ombo este un templu dublat, structurile sale fiind construite in pereche: doua cai de acces, doua culoare, etc. Cele doua parti ale templului sunt ridicate in cinstea a doi zei diferiti: zeul Horus detine partea stanga, iar zeul Sobek, zeul-crocodil, partea dreapta. 

Pentru o vizitare mai eficienta a templului, desi acesta reprezinta este un punct de atractie in totalitatea sa, vizitatorii s-ar putea orienta in special catre doua sectiuni. Una dintre acestea este sectiunea nilometrului situat in perimetrul estic al templului. Nilometrul reprezinta o structura cu care se masura nivelul Nilului in sezonul inundatiilor si cu care se estima sezonul recoltei urmatoare. In mod obisnuit, nilomentrul avea gradat, undeva la jumatate, un semn care stabilea daca recolta urmatoare va fi una buna, nivelul apei atingea semnul respectiv; daca va fi foamete, nivelul apei se situa sub semn; daca vor fi inundatii, nivelul apei depasea semnul. Nilometrul descoperit la templul lui Kom Ombo are forma de put, este gradat si are o cale de acces undeva la mijlocul distantei dintre capetele sale, la care publicul nu are acces, putul putand fi privit spre interior de la suprafata.

A doua sectiune catre care sa se orienteze ochii vizitatorului este reprezentata de hieroglifele si basoreliefurile descoperite pe peretele situat pe marginea exterioara a templului. Unele dintre acestea se infatiseaza sub forma de instrumente, probabil instrumente medicale, altele reprezinta o femeie ce sta asezata, indicand modul in care se prezicea sexul unui bebelus in antichitate: urinand pe un sac de orz si pe unul de grau, iar cel care incoltea primul, determina sexul copilului - orzul, insemna baiat, graul insemna fetita.

Poti vizita unele din aceste temple intr-un circuit extraordinar, combinat cu o croaziera pe Nil si cateva zile de odihna in Hurghada: Circuit Egipt Cairo - Croaziera pe Nil - Hurghada 2021.